ADLIBITUM

ADLIBITUM

ADLIBITUM

AD LÍBITUM adv. După voie, după faptă, după plac; oricum. – Loc. lat.
AD LÍBITUM loc. adv. După voie, după poftă, după plac; oricum. [ lat. ad libitum – după plac].
AD LÍBITUM loc. adv. după voie, după plac, oricum. ( lat. ad libitum)
ad líbitum (lat.) loc. adj., loc. adv.
AD LÍBITUM loc. adj., loc. adv. După voie, după faptă, după plac; oricum. – Loc. lat.
AD LIBITUM (lat.) după voie; la alegere – A executa o bucată muzicală ad libitum, în conformitate cu dorința de interpretare a artistului.