ACHÍU1, achii, s. m. (Bot.: înv.) Țelină1. – Cf. lat. apium.
ACHÍU2, achiuri, s. n. 1. Bilă de încercare la jocul de biliard, care urmează să stabilească persoana care începe partida. 2. Tac2. – Din fr. acquit.
ACHÍU s. n. 1. bilă de încercare la jocul de biliard, desemnând persoana care începe partida. 2. tac. ( fr. acquit)
ACHÍU1 s. m. (Bot.: înv.) Țelină. – Comp. lat. apium.
ACHÍU2, achiuri, s. n. 1. Bilă de încercare la jocul de biliard, care trebuie să hotărască pe jucătorul care începe jocul. 2. Tac. – Fr. acquit.
áchiu1 [chiu pron. chĭu] (plantă) (înv.) s. m., art. áchiul; pl. áchii, art. áchiii (-chi-ii)
ÁCHIU s. v. țelină.
ACHÍU s. v. tac.
achíu (bot.) s. m., art. achíul; pl. achíi, art. achíii
achíu (sport) s. n., art. achíul; pl. achíuri
2) achíŭ n., pl. urĭ, rar e (rus. kiĭ, d. fr. queue, coadă, achiŭ). Mold. Tac, baston de biliard.
1) achiŭ n., pl. urĭ, rar e (fr. acquit, achitare). La biliard, prima bilă izbită ca să se decidă care jucător va juca întîĭ: a da achiŭ (fr. donner l’ acquit).