ACĂȚĂRA

Print Friendly, PDF & Email

ACĂȚĂRÁ vb. I. v. cățăra.
ACĂȚĂRÁ vb. I. v. cățăra.
cáțăr (mă), a cățărá v. refl. (d. cață. V. acăț). Mă suĭ apucîndu-mă cu mînile [!] saŭ cu picĭoarele (ca maĭmuțele, veverițele) saŭ răsucindu-mă orĭ prinzîndu-mă cu cîrceiĭ (ca unele plante: edera, vița, fasolea). – Și acáțăr (vest).

« Înapoi la dicționar