ABUZIV

Print Friendly, PDF & Email

ABUZÍV, -Ă, abuzivi, -e, adj. 1. Exagerat, excesiv. 2. (Despre acțiunile omului) Arbitrar, ilegal; (despre oameni) care abuzează de puterea sa. – Din fr. abusif, lat. abusivus.
ABUZÍV, -Ă adj. 1. Care întrece măsura; excesiv. 2. Arbitrar; ilegal. [Cf. fr. abusif, lat. abusivus].
abuzív, -ă adj. 1. exagerat, excesiv. 2. care constituie un abuz; arbitrar; ilegal. (< fr. abusif, lat. abusivus)
ABUZÍV, -Ă, abuzivi, -e, adj. 1. Exagerat, excesiv. Întrebuințare abuzivă a unui medicament. 2. (Despre acțiunile omului) Arbitrar, ilegal; (despre oameni) care abuzează de puterea sa. – Fr. abusif (lat. lit. abusivus).
ABUZÍV adj., adv. 1. adj. arbitrar, despotic, excesiv, samavolnic, samavolnicesc, silnic, (înv.) volnic. (Măsuri ~.) 2. adv. arbitrar, samavolnicește. (Procedează ~.) 3. adj. exagerat, excesiv. (Un regim alimentar ~.)
abuzív adj. m., pl. abuzívi; f. sg. abuzívă, pl. abuzíve
abuzív, -ă adj. (lat. abusivus). Contrar regulelor saŭ legilor, excesiv: fapte abuzive. Adv. În mod abuziv.
ABUZÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care întrece măsura; excesiv. 2) Care este săvârșit prin abuz de putere; ilegal. /<lat. abusivus, fr. abusif

« Înapoi la dicționar