ABSORBÍRE, absorbiri, s. f. Acțiunea de a absorbi și rezultatul ei. – V. absorbi.ABSORBÍRE s.f. Acțiunea de a absorbi; absorbție. [ absorbi].ABSORBÍRE, absorbiri, s. f. Acțiunea de a absorbi.absorbíre s. f., pl. absorbíriABSORBÍ, absórb, vb. IV. Tranz. 1. A suge, a înghiți, a încorpora o substanță etc. A reține o parte din particulele sau din energia radiantă care cade pe un corp. 2. Fig. A preocupa în mod intens; a captiva. – Din fr. absorber (după sorbi).A ABSORBÍ absórb tranz. 1) (despre corpuri poroase) A atrage în sine; a lăsa să pătrundă în sine; a îmbiba. 2) fig. A preocupa în întregime; a captiva. /fr. absorber, lat. absorbereABSORBÍ vb. IV. tr. 1. A se îmbiba de…, a suge, a trage; a înghiți. 2. (Fig.) A preocupa, a cuprinde mintea, gândurile cuiva. [ fr. absorber, cf. lat. absorbere].absorbí vb. I. tr. 1. a se îmbiba, a suge, a încorpora ceva. 2. a prelua cunoștințe, idei, elemente specifice etc., asimilându-le în propria structură. 3. (fig.) a preocupa intens. II.
refl. (fig.) a se cufunda în gânduri ( fr. absorber, lat. absorbere)ABSORBÍ, absórb, vb. IV. Tranz. A suge, a înghiți, a încorpora o substanță etc. A reține energia radiantă care cade pe un corp. Fig. A preocupa; a captiva. – Fr. absorber (după sorbi).ABSORBÍ vb. 1. a aspira, a încorpora, a înghiți, a resorbi, a sorbi, a suge, a trage. (Pământul ~ apa de precipitații.) 2. a acapara, a domina, a preocupa, a stăpâni. ( Îl ~ rezolvarea unei probleme.)absorbí (absórb, absorbít) vb. – 1. A suge, a înghiți, a se îmbiba. – 2. A preocupa. Fr. absorber, cf. sorbi. – Der. absorbant, adj.; absorbitor, adj.; absorpțiune, s. f., din fr.absorbí vb. → sorbiabsórb, a -i v. tr. (lat. absorbére, fr. absorber. – Absoarbe, să absoarbă. V. sorb 3). Sug: nisipu absoarbe apa. Neutralizez: negru absoarbe lumina. Beaŭ, mănînc. Fig. Ocup mult: politica-l absoarbe. Consum: luxu absoarbe averea. V. refl. Mă cufund, mă adîncesc: a te absorbi în meditațiune.