ABSOLVÉNT, -Ă, absolvenți, -te, s. m. și f. Persoană care a terminat un ciclu sau o formă de învățământ. – Din germ. Absolvent, lat. absolvens, -ntis.
ABSOLVÉNT, -Ă s.m. și f. Cel care a absolvit o formă de învățământ. [ germ. Absolvent, cf. lat. absolvens].
absolvént, -ă s.m. f. cel care a absolvit o formă de învățământ. ( germ. Absolvent, lat. absolvens)
ABSOLVÉNT, -Ă, absolvenți, -te, s. m. și f. Persoană care a terminat un ciclu anumit de învățământ. – Germ. Absolvent (lat. lit. absolvens, -ntis).
absolvént s. m., pl. absolvénți
absolvént, -ă adj. și s. (lat. absólvens, -éntis. V. solvent). Care a absolvat [!] o școală: absolvent în teologie (Pe la 1848 se zicea teolog absolut!).
ABSOLVÉNT ~tă (~ți, ~te) m. și f: Persoană care a absolvit o formă de învățământ. /germ. Absolvent, lat. absolvens, ~ntis