ABSCIZIÚNE s.f. v. abscizie.
ABSCIZIÚNE, absciziuni, s. f. (Med.) Tăiere a unei părți sau a unui organ al corpului. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. abscission.
ABSCIZIÚNE f. med. Înlăturare prin intervenție chirurgicală a unei părți sau a unui organ al corpului. /fr. abscission
ABSCIZIÚNE s.f. Extirpare a unei părți sau a unui organ al corpului. [Pron. -sci-zi-u-, pl. -ni. / cf. fr. abscision, lat. abscisio].
absciziúne s. f. extirpare a unui organ al corpului. ( fr. abscision, lat. abscisio)
ABSCIZIÚNE, absciziuni, s. f. Extirpare prin tăiere a unei părți sau a unui organ al corpului. [Pr.: -zi-u-] – Fr. abscission (lat. lit. abscissio, -onis).
absciziúne s. f., pl. absciziúni
absciziúne f. (lat. abscísio, -ónis. V. inciziune). Retezare, amputare a uneĭ părțĭ fără os.