ABNÓRM, -Ă, abnormi, -e, adj. (Rar) Anormal, neobișnuit. – Din germ. abnorm.
ABNÓRM, -Ă adj. (Rar) Anormal, neobișnuit. [Cf. germ. abnorm lat. abnormis].
abnórm, -ă adj. anormal, neobișnuit. ( germ. abnorm, lat. abnormis)
abnórm adj. m., pl. abnórmi; f. sg. abnórmă, pl. abnórme