ABECEDÁR, abecedare, s. n. Manual elementar pentru învățarea scrisului și a cititului; azbucoavnă, bucoavnă. ◊ Fig. Carte care cuprinde noțiunile de bază dintr-un anumit domeniu. – Din lat. abecedarium, fr. abécédaire.
ABECEDÁR s.n. Carte care cuprinde noțiunile elementare pentru învățarea scrisului și cititului. (Fig.) Primele noțiuni ale unei arte, ale unei meserii etc. [ lat. abecedarium, cf. germ. Abecedarium].
abecedár s. n. 1. carte elementară pentru învățarea scrisului și cititului. 2. (fig.) primele noțiuni ale unei științe sau profesiuni; abc. ( lat. abecedarius, fr. abécédaire)
ABECEDÁR, abecedare, s. n. Manual care cuprinde noțiunile pentru învățarea scrisului și cititului. – Fr. abécédaire (lat. lit. abecedarius).
ABECEDÁR s. (înv.) azbucoavnă, bucoavnă, bucvariu, silabar.
abecedár (abecedáre) s. n. – Manual elementar pentru învățarea scrisului și cititului. Fr. abécédaire, it. abecedario (sec. XVIII), din abc (pronunțat abecé), de unde var. ortografică ABCdar.
abecedár s. n., pl. abecedáre
abecedár n., pl. e (lat. abecedarium, adică „A, B, C, D, alfabet”). Carte de învățat a citi și a scrie. V. bucoavnă.
ABECEDÁR ~e n. 1) Manual pentru învățarea scrisului și cititului. 2) fig. Carte care cuprinde noțiunile elementare într-un domeniu de activitate. /lat. abecedarius, fr. abécédaire