BALADÉSC,

-ESCĂ, baladești, adj. (Livr.) De baladă; (rar) baladier. – Baladă + suf. -esc.
BALADÉSC,

-Ă adj. (Liv.) De baladă; baladic. [Cf. germ. balladesk].
BALADÉSC,

-Ă I. adj. cu caracter de baladă; baladier. II. s. n. element specific baladei. ( germ. balladesk)
baladésc

adj. m., f. baladéscă; pl. m. și f. baladéști
BALADÉSC

~scă (~ști) Care are caracter de baladă; în stil de baladă. /baladă + suf. ~esc