Din cer senin, un cor divin
Se-aude lin cântând.
Păstori cu har, pe culmi apar,
Albi miei în dar ducând.
O stea din zări, veghind cărări,
Spre depărtări arzând.
Conduce magi, cu daruri dragi,
În albi desagi ducând.
Si-un prunc plăpând, cu chipul blând,
Stă surâzând, tăcând.
Iar Maica Sa Îl legăna
Şi toţi se bucura.
Şi cerul sfânt şi-acest pământ
S-a luminat prin Prunc.
Şi s-au sfinţit şi s-au slăvit
Acei ce L-au primit.
Iar noi văzând ne închinăm
Şi chipu-I sărutăm.
Cu dor voim de-ai Lui să fim
Şi-n veci să Îl slăvim.
Din cer senin, un cor divin
Se-aude lin cântând…
